In his excellent book, Four-Dimensionalism: An Ontology of Persistence and Time (Sider, 2001), Theodore Sider defends a version of four-dimensionalism which he calls the ‘stage-theory’. This paper focuses on Sider's argument from vagueness and argues that, due to the problematic nature of the argument from vagueness, Sider’s case in favor of four-dimensionalism is in the end not successful.

In this essay I lay out the textual materials surrounding the birth of physical anthropology as a racial science in the eighteenth century with a special focus on the development of Kant's own contributions to the new field. Kant’s contributions to natural history demonstrated his commitment to a physical, mental, and moral hierarchy among the races and I spend some time describing both the advantages he drew from this hierarchy for making sense of the social and political history of inequality (...) between peoples, and the obviously problematic relationship that such views would entail for Kant’s universalism as he began to formulate his ethical program in the 1780s. While there is continued scholarly debate regarding a purported moral “turn” made by Kant once he dropped his commitment to a racial hierarchy in the 1790s, what the narrative as a whole reveals is not only the manner by which questions of racial difference defined physical anthropology from its outset, but the easy and uncomplicated manner by which whole member groups of the population could be excluded from lofty pronouncements regarding the “rights of man”—a fact that was as true for Kant in Königsberg, as it was for Jefferson and Hamilton in Philadelphia. (shrink)

G.A. Cohen accuses Rawls of illicitly tailoring basic principles of justice to the ‘crooked wood’ of human nature. We are naturally self-interested, for example, so justice must entice us to conform to requirements that cannot be too demanding, whereas Cohen thinks we should distinguish more clearly between pure justice and its pragmatic implementation. My suggestion is that, strictly speaking, Rawls does not rely on facts of any kind to define his constructive procedure or to argue that his principles of justice (...) would be its result – facts only come in to determine whether actual people satisfy the moral conceptions he defines and to determine whether his principles of justice can be stable for the right reasons. A distinguishing feature of normative constructivism, I claim, is that it begins with stipulated models that can include normative and descriptive elements; we then proceed to engage in a priori reflection about what these models presuppose and how they relate to one another. Rawls appeals to commonsense morality to partially define a citizen as someone who is engaged in social cooperation with others and a society as a fair system of cooperation; he then draws from these organizing ideas to characterize the original position for choosing principles of social regulation for societies and citizens so defined. Whether or not there are any actual people or societies that match Rawls’ models is a different matter, and irrelevant to the internal structure of his theory, but if the models do apply to people and societies in the real world then Rawls has given a powerful argument that his principles of justice are the most reasonable for them. Rather than watering down principles of justice to suit human nature, Rawls argues for principles of justice on a priori grounds and hopes that we can live up to the moral self-conceptions that underlie them. (shrink)

This paper will compare the concept of nature as it appears in the philosophies of the American pragmatist John Dewey and the Chinese text known as the Zhuangzi, with an aim towards mapping out a heuristic program which might be used to correct various interpretive difficulties in reading each figure. I shall argue that Dewey and Zhuangzi both held more complex and comprehensive philosophies of nature than for which either is typically credited. Such a view of nature turns on the (...) notion of continuity, particularly that between an experiencing organism [Dewey’s “live creature”] and the conditioning environment [Zhuangzi’s “crooked tree”]. Where Dewey’s and Zhuangzi’s ideas about nature converge, one finds similarities in prescriptions made for human action, and in the few places where they differ, one finds mutually complementary insights. (shrink)

This article explores the potential of Bernard Lonergan’s philosophy of subjectivity as objectivity as a grounding for value sensitive design (VSD) and the design turn in applied ethics. The rapid pace of scientific and technological advancement has created a gap between technical abilities and our moral assessments of those abilities, calling for a reflection on the philosophical tools we have for applying ethics. In particular, applied ethics often presents interconnected problems that require a more general framework for ethical reflection. Lonergan’s (...) philosophy, which emphasizes the importance of self-understanding and self-transcendence in achieving objectivity, can provide a valuable perspective on VSD and the design turn in applied ethics. The article examines how Lonergan’s philosophy can be applied to VSD and the design turn, and how scientific knowledge can be integrated into an ethics of science without reducing it to an external reflection. By adopting Lonergan’s perspective, we can address the ethical challenges arising from scientific and technological advancements while promoting a more holistic approach to applied ethics. (shrink)

Between doubt and certainty, reason and error, these are the days of a social actor that perceives the world in a diferent way than other, emboid in normality and norm, and this is the reason for his fertile solitude.

This article tries to present a possible way of proliferating bivalent, trivalent, etc. calculation. Beyond the controversies as to the effects that involve the presence versus the absence of the temporal factor, no significant attempts of adapting a bivalent logic to other pairs of values have been mentioned. Should the transformation of the alethiologic modalities into logic values be possible, five more bivalent calculations may be added to the classic bivalent calculation. All these new calculations are compatible with the traditional (...) one, to the extent that they submit to the conditions of non-contradictoriness and exhaustibility, and the connectors receive, even if partially, the corresponding value interpretations. (shrink)

La definizione di un’etica professionale dell’insegnante e l’adozione di un codice di condotta specifico sono due elementi rilevanti del processo di professionalizzazione dell’insegnamento. Una professione si differenzia infatti da una mera occupazione per certi valori che la caratterizzano. Essi si distinguono in valori interni (determinati dalle caratteristiche intrinseche della professione) e in valori esterni (ricavati da un’interpretazione appropriata del contesto sociale e politico entro cui si esercita la professione). La relazione identifica due valori fondamentali della professione insegnante: l’uno interno, la (...) credibilità dell’insegnante; l’altro esterno, la neutralità dell’insegnante. La credibilità è ricavata dal rapporto di dipendenza epistemica che caratterizza la relazione tra insegnante e allievo. La neutralità si fonda su un’interpretazione appropriata della funzione pubblica nel contesto pluralistico della società contemporanea. Questi valori devono trovare adeguata applicazione nelle norme del codice di condotta dell’insegnante. (shrink)

The German phenomenologist Max Scheler, commonly considered one of the most important exponents of value objectivism, does not claim an “absolute” value objectivism, as often asserted. The values are objecttive towards the will of the subject, not towards the creative act of loving. This presupposes a radical new conception of the value. According to Scheler, in fact, the values are no qualities to be attributed to the perceived object but the very first thing grasped on a phenomenon, i.e. the “first (...) messenger” (erste Bote) of the phenomenon: the value is what orients the formation and development of the experience. This paper proposes to deal with the problem of the value objectivism in relation to the self-transcendence and to the self-realization of the person. The value objectivism should be measured by its faculty to orient the act through which a person detaches himself from the proper factual self. The “Good” isn‟t therefore related to an ideal transcendent object, but to the act to transcend the proper self in a creative way. The fundamental thesis is that the personal identity constitutes itself only in a critical distancing from the self. This concrete act of self-transcending cannot be understood merely in the sense of the self-interpretation – of the “strong evaluations” of Charles Taylor – but requires also the presence of the exemplarity of the other. (shrink)

"Crooked people deceive themselves in order to deceive others; in this way the world comes to ruin." This quote from a medieval Confucianist expresses the ethical danger of self-deception. My paper examines the psychological proclivity for self-deception and argues that it lies behind much social and interpersonal injustice. I review Hitler's Mein Kampf, as a premiere example of such cognitive duplicity, and Socratic dialectic, as an example of the cognitive hygiene necessary to combat it. I conclude that a robust educational (...) program of Socratic-style critical thinking is crucial to the furtherance of a just society. (shrink)

Unul dintre cele mai importante subiecte de dezbatere în contextul deliberărilor publice privind revizuirea Constituției a fost lansat, fără îndoială, de solicitările de revizuire a ei in sens creștin. Solicitările în discuție au fost făcute, după cum este cunoscut, de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în 5 martie 2013. Potrivit acestor solicitări, ar fi dezirabil ca, printre altele, noua Constituție „să facă referire la numele lui Dumnezeu”, să „sublinieze ... importanța tradiției creștine a poporului român”, să evidențieze „rolul (...) pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut și îl are în istoria țării” și – nu în ultimul rând – să recunoască „necesitatea predării religiei în școală.” In acest articol, explorez, în limitele spațiului pe care îl am la dispoziție, fiecare dintre aceste solicitări. Obiectivul meu fundamental este acela de a arăta că – și de a explica de ce – niciuna dintre ele nu este o solicitare „rezonabilă”. Prin aceasta înțeleg că niciuna dintre solicitările Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei nu este suficient susținută argumentativ și – mai ales – că niciuna dintre ele nu este compatibilă cu idealul unei societăți organizate și guvernate în baza unor valori precum libertatea, egalitatea și echitatea în relațiile dintre cetățeni. Ceea ce sper să arăt este, cu alte cuvinte, că, dat fiind respectul pe care îl datorăm acestor valori, România trebuie să rămână și în viitor un stat laic sau, poate mai corect spus, unul neutru din punct de vedere religios, așa cum statuează în prezent articolul 9 al Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Articolul precizează, reamintesc, că în România „nu există religie de stat” și că „statul este neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee”. (shrink)

In this paper I argue for a syncretistic theory of depiction, which combines the merits of the main paradigms which have hitherto faced themselves on this issue, namely the perceptualist and semioticist approaches. The syncretistic theory indeed takes from the former its stress on experiential factors and from the latter its stress on conventional factors. But the theory is even more syncretistic than this, for the way it accounts for the experiential factor vindicates several claims defended by different perceptualist theories. (...) In a nutshell, according to the syncretistic theory a picture depicts its subject iff i) it is transformed into an entity-cum-meaning and ii) one has the twofold experience of seeing that subject in the picture qua noninterpreted entity, the image, just in case one consciously misrecognizes it in consciously seeing that image, for that subject resembles the image in some grouping properties (originally labelled Gestalt-qualities in psychology). By appealing to objective resemblance in grouping properties, the theory can vindicate what are nowadays taken to be the most neglected doctrines in the perceptualist camp: objective resemblance theories. By appealing, moreover, to conscious misrecognition, the theory not only squares with both the seeing-in and the recognition theories of depiction, but it also shows the grain of truth in illusion theories of depiction, since conscious misrecognition is a kind of perceptual illusion. (shrink)

This chapter gives an overview of the evolution of the position of the rare-earth elements in the periodic system, from Mendeleev’s time to the present. Three fundamentally different accommodation methodologies have been proposed over the years. Mendeleev considered the rare-earth elements as homologues of the other elements. Other chemists looked upon the rare earths as forming a special intraperiodic group and therefore clustered the rare-earth elements in one of the groups of the periodic table. Still others adhered to the intergroup (...) accommodation of the rare earths, according to which the rare-earth elements do not show any relationship with the other elements, so that they had to be placed within the periodic table as a separate family of elements. The intergroup accommodation became the preferred one in the twentieth century. The advantages and disadvantages of the different representations of the modern periodic table are discussed. (shrink)

If it were followed by “I’m a president,” Richard Nixon’s televised denial (“I am not a crook”) would be tantamount to Jimmy McGill’s self-portrayal in Better Call Saul. Out of the crooked timber of humanity, an honest president or an ethical lawyer rarely emerges. They’re like needles in a haystack. Nevertheless, it’s worthwhile to search for these rare artifacts and, in the process, ask, “Why do so many lawyers (and presidents) fall from grace, transforming into morally bad or corrupt actors?” (...) The ability to be a good or ethical person can deteriorate over time. In their personal and professional lives, people can make consistently poor choices in their capacity as moral agents. In turn, they cultivate flawed habits or what are often referred to as vices. Jimmy McGill’s trajectory is, without a doubt, a harrowing story of moral decline. In some ways, his transformation into Saul Goodman resembles a trite story about how a profession, lawyering, corrupts its practitioners. On a deeper level, McGill’s journey involves a fundamental change in how he habitually interacts with his environment, a change of motivation and disposition that is, almost entirely, a change for the worse. To know the content of Jimmy’s character is to be familiar with his story, a story of moral decline and ethical failure. (shrink)

Omul a căutat dintotdeauna să descopere în viața sa chintesența elementelor existențiale. Adunate laolaltă ca un imens puzzle cosmologic, întrebările Filosofiei au avut cel puțin capacitatea revelatoare a marilor problematizări în ascendența omului de la imanent la transcendent. Prima etapă notabilă în atingerea acestei performanțe îi este negreșit tributată „Filosofiei”, socotită de Platon drept „cea mai mare artă”. Mai concis, pornind de la termenul de artă (gr. μουσικη – lumea muzelor), ni se arată în mod inspirat că „Filosofia este cea (...) mai înaltă muzică pe care a creat-o și a intonat-o mintea omenească. Numai prin acordurile și armoniile acestei muzici a filosofiei, înțelepții lui Platon se puteau ridica până la cel mai înalt cerc al sferelor cerești, unde erau învredniciți de epopteia divină a sublimelor Idei și unde se desfătau cu inefabila muzică a sferelor, muzica universală, cosmică”. Temele fundamentale descoperite prin atare contextualizări, în ceea ce privește filosofia platonică, au rămas până astăzi: „Binele”, „Adevărul” și „Frumosul”. Pentru lămurirea și înțelegerea lor deplină avem însă, negreșit, nevoie de interdisciplinaritate, aplecându-ne așadar spre contextualizarea filosofică, juridică și nu în cele din urmă, teologico-religioasă. „Marii filosofi ai antichității, Socrate, Platon sau Aristotel, ca să enumerăm pe cei mai importanți dintre ei, au cultivat în rândul contemporanilor gustul valorilor eterne, pentru bine, adevăr și frumos, pregătind astfel terenul pentru răspândirea Evangheliei lui Hristos, ca sinteză a valorilor supreme și în primul rând a iubirii. Dacă există până astăzi continente mai puțin receptive la valorile creștine, acestea se datorează în bună măsură absenței unor filosofi care să ridice mintea omului la înălțimea valorilor ideale. Filosofia antică a făcut parte din planul lui Dumnezeu pentru plinirea vremii, în vederea întrupării Fiului lui Dumnezeu. Dacă Vechiul Testament poate fi considerat, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel, ca un pedagog către Hristos pentru evrei, tot astfel și filosofia antică a îndeplinit în lumea păgână același rol de pedagog către Hristos. Ca o dovadă a prețuirii lor, Biserica răsăriteană a așezat chipurile lui Platon, Socrate sau Aristotel în rândul personajelor din tinda locașului de cult”. Înainte de a analiza interdisciplinar aceste valori perene ale culturii universale, este necesar să conștientizăm ascendența omului spre dobândirea deplină a virtuților. Astfel, în perspectiva descoperirii omului corect, filosofia platoniciană merge până la experierea directă a paideei conceptelor de persoană, stat și societate, de unde trece foarte ușor spre problematizarea Binelui absolut. „Așa trebuie gândite în statul platonic, înțelepciunea, curajul cumpătarea și dreptatea ... Respingerea tiraniei și unitatea reală a corpului social impun acțiuni reciproce ale individului și statului. Sensul și limitele libertății sunt determinate prin formula educației prin stat și pentru stat”. Această absorbție statală a individului l-a depărtat pe Aristotel de Republica lui Platon, „Stagiritul având un simț deosebit al concretului, ca orice observator al naturii”. (shrink)

„Strategia noastră a fost de a gândi un text util pentru profesori, dar de a-l scrie mai ales pentru studenți. Etica este interesantă cu precădere atunci când pune în joc intuiții morale sau valori diferite și când ne confruntăm cu dileme în care decizia nu este evidentă, iar dezacordul este rezonabil. Prin urmare, am încercat să ne ferim pe cât a fost posibil de verdicte și de simpla enumerare a unor interdicții. Veți observa că, de cele mai multe ori, exercițiile (...) și temele de discuție nu au soluții impuse. Nu pentru că autorii manualului nu ar adera la anumite soluții (poate nu la aceleași!), ci pentru că ni s-a părut mult mai importantă conturarea problemelor. Dilemele și întrebările deschise generează dezbateri și prilejuiesc reflecție. Sentințele, pe de altă parte, tind să ucidă discuția și să prilejuiască mai curând reacții de îmbrățișare sau de respingere vehementă. Dacă vom ajunge, în comunitățile noastre profesionale și în societate, să vorbim mai mult unii cu alții și mai puțin unii la alții, vom fi făcut probabil un pas major în direcția corectă pentru dezvoltarea unei atitudini morale.” (Autorii). (shrink)

ITALIAN: Contrariamente a quanto possa suggerire una lettura superficiale, il prospettivismo di Nietzsche è limitato alla sfera teoretica solo in apparenza. Nietzsche, infatti, collega questa nozione alla propria analisi dei valori e, più in generale, alla critica della morale. Scopo del presente articolo è di presentare una disamina di quello che possiamo chiamare il "prospettivismo morale" di Nietzsche. Col preciso scopo di rispondere alla domanda relativa a quale tipo di filosofia pratica derivi dalle riflessioni di Nietzsche sul prospettivismo, concentreremo la (...) nostra attenzione su due posizioni che erroneamente si crede possano seguire da esse: l'individualismo radicale e il relativismo forte. -/- ENGLISH: Contrary to what a superficial reading of Nietzsche might suggest, Nietzsche’s perspectivism is only apparently limited to the theoretical sphere. In fact, Nietzsche also relates perspectivism with his analysis of values and, more in general, with his critique of morality. The aim of the present paper is to present an overview of what might be called Nietzsche’s “moral perspectivism”. In order to answer the question about what kind of practical philosophy derives from Nietzsche’s perspectivism, we shall focus the attention on two views which are erroneously believed to follow from it: radical individualism and strong relativism. (shrink)

L’Intelligenza Artificiale Generativa (IAG) pone sfide inedite all’educazione universitaria. Dalla definizione dei contenuti alla valutazione delle prove e alla determinazione delle modalità di esame, questo nuovo e potente strumento inaugura una stagione di cambiamenti su cui è urgente riflettere. La tecnologia contribuisce da sempre a dare forma al lavoro didattico, il quale evolve anche alla luce delle opportunità e dei rischi che essa introduce. Come far sì che l’evoluzione stimolata dall’IAG sia felice, ovvero serva i valori e gli obiettivi della (...) didattica e delle persone che la vivono? Ne ho discusso con alcuni colleghi dell’Unità di Studi META del Politecnico di Milano – docenti impegnati a vario titolo in corsi di carattere filosofico e sociale rivolti a studenti di formazione tecnica. (shrink)

Gran parte della letteratura riguardante l’uso dell’intelligenza artificiale (IA) sul posto di lavoro, in particolare nell’ambito dell’assistenza infermieristica e dei servizi di cura, si è concentrata sui problemi etici che insorgono a valle della sua implementazione o per ragioni puramente speculative. Concentrarsi sull’IA come artefatto separato dal suo design e dai suoi progettisti rende l’assistenza infermieristica e la cura, come qualsiasi altro settore, in gran parte impotente nei confronti degli impatti dell’IA. Per questo motivo, la focalizzazione sul design e su (...) come progettare rispettando valori e professionalità dei professionisti e degli operatori sanitari è di massima importanza. Sono state proposti vari approcci per raggiungere questo obiettivo, come la progettazione partecipata, la progettazione universale, la progettazione inclusiva e la progettazione orientata ai valori. Nonostante i vantaggi di questi approcci più consolidati, nessuno di essi si concentra sulle narrazioni e le metafore sottostanti che guidano e influenzano come l’IA viene percepita e quindi impatta il lavoro dei professionisti. Questo lavoro esamina brevemente un approccio complementare, ovvero l’IA centrata sull’essere umano (HCAI), che propone nuove narrazioni di potenziamento e miglioramento per gli utenti, piuttosto che narrazioni di sostituzione. Se i professionisti spingono per l’adozione di tale approccio e nuove narrazioni, possono aumentare, piuttosto che abdicare, la loro responsabilità sul posto di lavoro e aumentare la loro capacità di fornire cure adeguate. (shrink)

The paper addresses the methodology used by the teacher-KEYWORDS: facilitator to plan P4C sessions. The classic method consists of identifying the guidelines of the dialogue from a provisional mapping of the text, but this can be supplemented or replaced by other tools‡. GrupIREF and the Filosofía Lúdica movement§ use an approach that focuses on thinking skills. The P4C session is planned from the choice of the thinking skills to be trained - or possibly the attitudes and ethical values that appear (...) in the stimulus used. This article proposes an alternative to the classical planning approach, examining the basis of the model considered and offering a practical example. ITA_Focus dell’articolo è la modalità di pianificazione delle sessioni di Philosophy for Children, P4C, da parte del docente-facilitatore. Il metodo classico consiste nell’individuazione di linee-guida del dialogo a partire da una mappatura orientativa del testo-pretesto, ma ciò può essere integrato, o sostituito da altre modalità*. Il GrupIREF e il movimento della Filosofía Lúdica† utilizzano un approccio che privilegia le abilità di pensiero. La sessione P4C viene pianificata a partire dalla scelta dell’abilità di pensiero da allenare – o eventualmente dell’atteggiamento etico e dei valori legati al pre-testo utilizzato. Il presente lavoro suggerisce un’alternativa alla progettazione classica, attraverso una disamina delle basi del modello considerato, e ne offre un esempio pratico. (shrink)

Omissions are sometimes linked to responsibility. A harm can counterfactually depend on an omission to prevent it. If someone had the ability to prevent a harm but didn’t, this could suffice to ground their responsibility for the harm. Michael S. Moore’s claim is illustrated by the tragic case of Peter Parker, shortly after he became Spider-Man. Sick of being pushed around as a weakling kid, Peter became drunk on the power he acquired from the freak bite of a radioactive spider. (...) When a police officer called to Spider-Man to stop an escaping burglar, which he could have done easily, he failed to act. He was through taking orders. The omission was followed by a crime. That very same burglar later robbed Peter’s own house and when challenged he shot dead Peter’s Uncle Ben. Later, Spider-Man tracked down the killer and, when seeing his face close up, the possibility of prevention dawned on him. He could have stopped this crook and had he done so Uncle Ben would still be alive. Stan Lee’s tale of power finished with a Shakespearean twist. Young Peter realised the truth of the WGPCGR-thesis: With Great Power Comes Great Responsibility. We too will endorse the WGPCGR-thesis. There is a close connection between our notions of moral and legal responsibility and the powers we have as causal agents. This will be particularly important when it comes to the case of omissions: where we had the power to act but failed to do so. We hope to show the connections between the notions of power, cause, act, omission and responsibility but also some of the nuances. We will do so with particular reference to Moore’s account in Causation and Responsibility. (shrink)

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

La simbologia iniziatica raccoglie varie forme di simboli: quelli che appartengono a un’antica tradizione e che si ripresentano come una normalizzazione del passato in chiave modernizzata; quelli che derivano da un patto tra i membri della collettività iniziatica e che garantiscono l’unità del gruppo, che sono sincronici nell’ambito del gruppo stesso; quelli che hanno il senso di proiezione al superamento dei limiti gnoseologici del gruppo e dei suoi membri, sono tradizionali ma mediante il loro carattere di molteplicità semantica offrono nuove (...) opportunità gnoseologiche. Il silenzio non fa parte della prima categoria, perché non tutti i gruppi iniziatici antichi o tradizionali lo utilizzavano ritualmente o lo consideravano come simbolo e quindi non poteva avere una funzione normativa suscettibile di modernizzazione. Può essere momento cruciale del secondo quando viene ritualizzato nelle diverse fasi d’apprendimento sulla base di una pattuizione connessa alla creazione del rituale e costituendosi come uno dei fulcri sincronici del gruppo, assicurando la sua unitarietà. Può anche appartenere al terzo caso quando assume una veste tradizionale ma avendo una sua pluridimensionalità semantica, nella comunione del dicere e tacere pulsa di opportunità nuove per l’accrescimento iniziatico. Il silenzio nel contesto iniziatico è una forma linguistica specifica che caratterizza tutto il percorso degli iniziati. Questi elaborano all’interno del gruppo la sintassi del silenzio, la morfologia dei simboli espressi tacitamente, senza spiegare compiutamente i loro significati. Ogni simbolo, o segno in senso semiotico, ha delle diverse significazioni per le diverse fasi del percorso iniziatico. Ognuno appartiene a una diversa tipologia di rapporto con ciò a cui si riferisce: ha rapporto di “similarità” come il disegno di una squadra e compasso che illustra degli oggetti operativi, di “prossimità” quando manifesta l’operazione di misurazione e di relazione dei rapporti alla quale l’oggetto è destinato, di “concordanza” se rinvia all’oggetto dentro la cognizione di una regola architettonica. Il simbolo in quanto forma speciale di segno si manifesta (prima fase d’apprendimento), come nell’esempio, in modalità iconografico-descrittiva contenente un significato “dettato”. È una dictatio iniziatica da tenere nel silenzio di fronte al mondo essoterico , del quale l’iniziando è ancora permeato, la simbologia deve essere evocata senza esplicitarne i suoi intimi significati, la si descrive ma non la si espone compiutamente. È il valore evocativo, indeterminato e silenziato, che deve stimolare l’iniziando alla ricerca dei significati. L’indeterminazione del silenzio destruttura l’essoterico, il suo pensiero le sue categorie criteri e valori, porta al deserto dei significati essoterici come via all’ontologia del linguaggio iniziatico. È stadio di attesa, di rinvio a un mondo altro. Si sospettano dei significati che nella successiva fase incominciano a palesarsi in una dictatio più precisa, un dictamen funzionale a rappresentare il concetto di misurazione nelle sue plurime significanze ove la misura è assunta come astrazione simbolico-concettuale. Proseguendo, il segno in forma di oggetto si spoglia di ogni rimando fattuale ed esistenziale, di comunicazione di un’astrazione o ideazione concettuale e si smaschera nel suo essere “regola” iniziatica. (shrink)

Negli ultimi decenni i sociologi ed economisti hanno sottolineato come il mondo del consumo sia sempre più caratterizzato dalle componenti culturali, sociali ed emotive. La marca cessa di essere semplice depositaria di benefit tangibili e performance oggettive ed estende il dominio all’area dei valori, delle relazioni e dei sentimenti. Adattandosi ai cambiamenti comunicativi il marketing si è arricchito di nuove strategie che la letteratura identifica con il temine “non convenzionali”: il market environment, il market niche, la client relationship, le competences (...) of the customer, il guerrilla marketing e le subjective experiences dei consumatori. E tra queste particolare rilievo ha assunto il “marketing esperienziale” finaliz-zato a coinvolgere la clientela offrendogli un’esperienza memorabile della marca. Il marketing include, certo, le tradizionali campagne pubblicitarie, le promozioni, le sponsorizzazioni, ma anche l’attrazione dei clienti negli ambienti dell’impresa, mettendo in mostra i luoghi, gli attori e i mezzi della produzione. Da questo punto di vista, i musei aziendali sono un medium straordinario che crea o consolida il rapporto tra l’impresa e il pubblico ma anche il legami interni e quelli con il territorio. Ne sono prova i due casi di studio sull'Heritage Marketing presentati nel volume: l’Heineken Experience e il Guinness Storehouse, i celebri musei dei due colossi dell’industria birraria. -/- Introduzione -/- Capitolo primo IL MARKETING NON CONVENZIONALE 1.1. Le leve decisionali del marketing 1.2. Dal Old School marketing al Societing 1.3. I dieci principi del marketing non-convenzionale -/- Capitolo secondo LE PANACEE DEL MARKETING 2.1. Un quadro d’insieme 2.2. Client Relationship 2.3. Market Environment 2.4. Market Niche 2.5. Guerrilla Marketing 2.6. Subjective Experiences -/- Capitolo terzo I MUSEI AZIENDALI 3.1. Una definizione provvisoria e alcune classificazioni 3.2. L’origine e la diffusione dei musei d’impresa 3.3. Il museo come mezzo di promozione aziendale e socio-culturale 3.4. Musei aziendali e comunicazione visuale: note semiotiche -/- Capitolo quarto L’HEINEKEN EXPERIENCE DI AMSTERDAM di Marta Scalzotto 4.1. Breve storia della Heineken 4.2. Le strategie di comunicazione 4.3. La responsabilità sociale e ambientale 4.4. La storia e la sede del museo 4.5. La visita del museo -/- Capitolo quinto LA GUINNESS STOREHOUSE DI DUBLINO di Marta Scalzotto 5.1. Breve storia e i prodotti della Guinness 5.2. Le strategie di comunicazione 5.3. Le sponsorizzazioni e le promozioni 5.4. La storia e la sede del museo 5.5. La visita del museo -/- Conclusioni -/- Riferimenti bibliografici. (shrink)

This paper aims to investigate the possibility to define Ricoeur’s dialectic between explanation and understanding within the horizon of Heidegger and Gadamer’s hermeneutics of “parallel discourse” as proposed by Furia Valori. The paper is focused on the possibility to understand the alternative between explanation and understanding as a mediation which leaves the two terms in an alternative but parallel course of meaning which lies undisclosed under the tensions of language. In this sense, this contribution aims to show a deep connection (...) of the whole investigation proposed by Ricoeur starting from his analysis of poetic language until his investigation on alterity. (shrink)

Algoritmii bazați pe analitica rețelelor sociale, procesarea limbajului natural, procesarea complexă a evenimentelor și tehnicile de extragere a datelor sunt utilizați în mod obișnuit de software-ul de analitica social media pentru a oferi o gamă largă de capabilități de analiză și valori care pot fi utilizate de manageri pentru obținerea unor informații critice despre afaceri și facilitarea luării deciziilor eficiente.

La critica di Max Stirner, al pari di quella giuspositivistica, mirando alla dissoluzione di ogni valore assoluto, riconduce la costruzione dell'esperienza umana a un atto di volontà dell'individuo, il quale, irriducibile a ogni metafisica tradizionale e a ogni tipo di autorità ereditaria, crea e ricrea la propria esistenza e il mondo in maniera autonoma e incondizionata. In questo senso, la matrice non-cognitivistica comune sia al pensiero stirneriano che a quello giuspositivistico - oltre a denunciare il fondamento tipicamente universalistico e oggettivistico (...) del giusnaturalismo, sempre volto ad annullare il punto di vista del soggetto e a determinare aprioristicamente quali valori e quali regole di vita egli è tenuto a seguire - fornisce l'occasione per una sorprendente quanto affascinante svolta vitalistica e materialistica, "all'insegna di una ontologia costruttivista, la quale, propugnando una concezione affermativa dell'essere, mira alla distruzione dei valori esistenti e alla continua creazione autonoma di nuovi valori". (shrink)

Una conoscenza adeguata del Buddismo è essenziale per l’educazione e la cultura di chiunque non voglia essere un altro membro alienato di un’eredità che cammina senza pensarci nel mezzo di una rivoluzione tecnologica. Secondo i modelli e i valori della nostra cultura occidentale, siamo più abituati a guardare verso l’esterno che verso noi stessi. Altre culture possono aiutarci ad ampliare e approfondire la nostra visione della realtà e della vita. Se qualcuno ti chiede del Buddismo, rispondi che è un'antica dottrina (...) umanistica. Il Buddismo primitivo è questo e non molte altre cose di cui sentiamo e leggiamo. Diciamo inoltre che questa dottrina non è difficile da comprendere ma veramente difficile da praticare. Per capirlo con la nostra mente occidentale, non è necessario parlare fluentemente sanscrito e pali o consultare papiri e pergamene nei sotterranei dei musei. Non è necessario radersi i capelli o indossare abiti orientali. Non devi mangiare gambi di bambù, farti tatuaggi sul corpo, creare un soprannome hindi, mettere mandala nel tuo ufficio, accendere incenso in tutta la casa e pronunciare mantra al tramonto per lo stupore del tuo cane. Questo testo non parla di esoterismo, rituali mistici immaginari, immersioni politeistiche, programmi di auto-aiuto online, religioni esotiche e miracolose, o altre fantasie attuali, oneste o meno, create per sfruttare la sofferenza che portiamo come esseri umani. Solo una dottrina umanistica chiamata Buddismo, razionalmente comprensibile. Sappiate però che per praticarlo bisognerebbe dedicare tutta la vita senza restrizioni. In questo risiede il fascino che il Buddismo offre alle nostre menti. -/- . (shrink)

Cartea prezintă modele de afaceri, management, analize și strategii care ajută la dezvoltarea și punerea în valoare a unei organizații, în contexte specifice economice, sociale, culturale sau de altă natură, prin elaborarea și implementarea unor planuri personalizate. Capacitatea unei organizații de a procesa informații este în centrul competențelor organizatorice și manageriale, iar strategiile unei organizații trebuie să fie proiectate pentru a îmbunătăți funcționalitatea și eficiența corporativă și, întrucât sistemele de management care furnizează această capabilitate au devenit formalizate și automatizate, competențele (...) sunt testate dur la mai multe niveluri. Organizațiile trebuie să fie capabile să învețe și să se adapteze în moduri care nu au fost niciodată atât de evidente înainte. Managementul strategic implică formularea și punerea în aplicare a obiectivelor și inițiativelor majore luate de conducerea de vârf a unei companii în numele proprietarilor, luând în considerare resursele și o evaluare a mediilor interne și externe în care organizația evoluează. El implică conceptele conexe de planificare strategică și gândire strategică. Prin analiza afacerii se identifică nevoile de afaceri și se stabilesc soluțiilor la problemele de afaceri. Soluțiile includ adesea o componentă de dezvoltare sisteme-software, dar pot consta și în îmbunătăţirea procesului, schimbarea organizațională sau planificarea strategică și elaborarea politicilor. CUPRINS: Afaceri - Formele de bază de proprietate - Clasificări - Management - - Restructurarea întreprinderilor de stat - Reglementări organizaţionale şi legislative - Evidenţa contabilă - - Procesul - Marketing - - Orientarea spre client - - Orientarea organizaţională - - - Comportamentul de turmă - - - Alte orientări - - Cercetarea în marketing - - - Mediul de marketing - - - Segmentarea pieţei - - - Tipuri de cercetare de piață - Publicitate - - Teoria publicităţii - - - Modele ierarhia-efectelor - - - Marketing mix - - Medii pentru publicitate - - Semiotica - - Efecte de gen în procesarea publicității - Inteligența în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - Antreprenoriat - - Definiţie - - Decizii antreprenoriale - - - Antreprenoriatul ca o proiectare a relațiilor individuale/oportunități - - - Percepţia antreprenorială - - - Stiluri antreprenoriale - - Aspecte psihologice - Franciza - - Cele mai mari lanțuri de franciză - - Taxe și termeni contractuali - - Justificare și comutarea riscului - - Obligațiile părților - - Francize sociale - - Franciza logistică de la terți - - Franciza de evenimente - - Francize la domiciliu Managementul afacerii - Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - Managementul strategic - - Definiţie - - - Formularea - - - Implementarea - - - Diverse definiții ale strategiei - - Concepte și cadre - - - Analiza SWOT - - - Curba de experiență - - - Strategia corporativă și teoria portofoliului - - - Avantaj competitiv - - - Structura industriei și a rentabilitatea - - - Strategii competitive generice - - - Lanțul valoric - - - Competențe de bază - - - Teoria afacerii - - Gândirea strategică - - Planificarea strategica - - - Analiza mediului - - - Planificarea scenariului - - - Măsurarea și controlul implementării - - - Evaluarea - - Limitări - - Abordări pentru managementul strategic - - - Ierarhia de strategie - Managementul relațiilor de afaceri - - Tendințe în dezvoltarea MRA - - Prezentare generală și obiective - - - Ca disciplină - - - Ca rol organizațional - - - Ca model - - Ciclurile de viață ale MRA - - Principiile MRA - - - Măsurare și analiză - - - Scop - - - Reputație și încredere - - - Guvernare - - - Limite - - - Schimb și reciprocitate - Managementul relațiilor de intreprindere - - Instrumente și metodologii - Software de afaceri - - Tipuri de instrumente de afaceri Analiza afacerii - Tehnici de analiză de afaceri - - PESTLE - - Heptaliza - - MOST - - SWOT - - CATWOE - - Cele şase pălării în gândire ale lui de Bono - - Cinci "De ce" - - MoSCoW - - VPEC-T - - SCRS - Cercetarea analitică - - Cercetarea analitică vs. analiză - - Exemple - - - Optimizarea de marketing - - - Cercetarea analitică de portofoliu - - - Cercetarea analitică de risc - - - Cercetarea analitică digitală - - - Cercetarea analitică de securitate - - - Cercetarea analitică în software - - Provocări - - Riscuri - Evaluarea afacerii - - Standardul și premisa valorii - - Standardele de valoare - - Premise de valoare - - Elemente ale evaluării afacerii - - - Condițiile economice - - - Analize financiare - - - Normalizarea situațiilor financiare - - - Venituri, active și abordări de piață Strategia de afaceri - Cele trei procese ale strategiei în afaceri - - Formularea strategiei - - Implementarea strategiei - - Evaluarea strategiei - - - Adecvarea - - - Fezabilitatea - - - Acceptabilitatea - Planificarea strategică - - Procesul - - - Prezentare generală - - - Intrări - - - Activităţi - - - Ieşiri - - - Rezultate - - Instrumente și abordări - - Planificarea strategică vs planificarea financiară - - Critici - - - Planificarea strategică vs gândirea strategică - Gândirea strategică - - Gândirea strategică vs planificarea strategică - - Competențe de gândire strategică - Modele de afaceri - - Perspective teoretice și empirice ale modelelor de afaceri - - - Logica proiectării și coerență narativă - - - Complementarități ale modelelor de afaceri între firme partenere - - Clasificarea modelelor de afaceri - - - Cadrul V4 BM - - - Trecerea de la conducte la platforme - - - Modele de afaceri platformă - - Aplicații - - Proiectarea modelului de afaceri - - - Definiții ale modelului de afaceri - - Definiții ale proiectării sau dezvoltării modelului de afaceri - - - Evidențierea temelor de proiectare a modelului de afaceri - - - Evidențierea conținutului de proiectare pentru proiectarea modelului de afaceri - - Exemple de modele de afaceri - - - Model de afaceri clasic - - - Modele de afaceri colective - - - Modelul renunțării la intermediari - - - Modelul de vânzări directe - - - Modele de afaceri de distribuție - - - Modelul revânzării cu valoare adăugată - - - Primul plătește, apoi gratuit - - - Franciza - - - Modelul de afaceri în aprovizionare - - - Modelul de afaceri cu gratuități - - - Plătești ce poți - - - Plătești ce dorești - - Cadrele pentru model de afaceri - - Concepte înrudite Documente în afaceri - Planul de afaceri - - Audiența - - Conținut - - Prezentare - - Revizuirea planului de afaceri - - - Depășiri de costuri și scăderi ale veniturilor - - Probleme juridice și de responsabilitate - - - Cerințe de publicare - - - Limitări privind conținutul și audiența - - Planuri de afaceri deschise - - Utilizări - - Planul de afaceri pentru organizațiile non-profit - Elaborarea unui plan de afaceri - - Rezumatul - - Context organizațional - - - Declarația de misiune și modelul de afaceri - - - Statusul curent - - - Istorie - - - Echipa de management - - Planul de marketing - - - Stabilirea prețului - - - Managementul cererii - - - Distribuirea - - - Promovare și dezvoltare de brand - - Planul operațional - - - Planul de cercetare și dezvoltare - - - Planul de fabricație/de implementare - - - Planul de tehnologia informației și comunicațiilor - - - Planul de personal - - - Modelul alocării costurilor - - Planul financiar - - - Finanțarea actuală - - - Nevoile de finanțare - - - Planul de finanțare - - - Istoria financiară - - - Previziuni financiare - - - Evaluarea - - Analiza de risc - - - Evaluarea riscurilor - - - Planul de management al riscului - - Criterii de decizie - Planuri și strategii de marketing - - Procesul de planificare a marketingului - - Scopurile și obiectivele planificării marketingului - - - Planuri și programe detaliate - - Conținutul planului de marketing - - - Firmele mijlocii și mari - - Măsurarea progresului - - Analiza performanței - - - Analiza vânzărilor - - - Analiza cotei de piață - - - Analiza cheltuielilor - - - Analiza financiară - - - Folosirea planurilor de marketing - - Bugetele ca instrumente manageriale - - Strategia de marketing - - - O parte esențială a strategiei corporative generale - - - Tactici și acțiuni sectoriale - - - Tipuri de strategii - - - Modele strategice - Propuneri de afaceri - - Tipuri de propuneri - - - Propunerea solicitată informal - - - Propunerea nesolicitată - - Componente - - - Propunerea formal solicitată - - - Propunere de afaceri solicitată informal - - Gestionarea propunerilor de afaceri - - - Procesul de management al propunerilor - - Scrierea propunerilor - - - Propunerile interne - - - Contract de sursă unică - - - Format - - - Titlu - - - Rezumat - - - Declarația și Metoda - - - Buget - - - Informații biografice - - - Valori ale sponsorilor - - - Credibilitatea solicitantului - - - Logica propunerii - - - Psihologia propunerii - - Strategia de marketing - - - O parte esențială a strategiei corporative generale - - - Tactici și acțiuni sectoriale - - - Tipuri de strategii - - - Modele strategice Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Include Ghidul Comisiei Europene pentru traducătorii din Uniunea Europeană Despre traducere şi traducători, teorii ale traducerilor, traducerea asistată pe calculator, şi software utilizat în traduceri. Include Ghidul Comisiei Europene pentru traducătorii din Uniunea Europeană şi legislaţia specifică traducerilor şi traducătorilor. Fidelitatea (sau loialitatea) şi transparenţa, idealurile duale în traducere, sunt de multe ori în conflict. Problema fidelităţii versus transparenţă a fost formulată şi în termeni de “echivalenţă formală” şi ” echivalenţă dinamică, sau funcţională“. Cele din urmă expresii sunt asociate cu (...) traducătorul Eugene Nida şi au fost iniţial inventate pentru a descrie modalităţi de traducere a Bibliei, dar cele două abordări sunt aplicabile la orice traducere. În general, traducători au căutat să păstreze contextul în sine prin reproducerea ordinei iniţiale a sememelor, şi, prin urmare, ordinea cuvintelor - atunci când este necesar, reinterpretarea structurii gramaticale reale, de exemplu prin trecerea de la starea activă la cea pasivă sau invers. Diferenţele gramaticale dintre limbile cu "ordinea fixă a cuvânului" (engleză, franceză, germană) şi limbile cu "ordinea liberă a cuvântului" (de exemplu, greacă, latină, poloneză, rusă) nu a fost un impediment în acest sens. Caracteristicile sintaxei speciale (propoziţie-structură) a textului în limba sursă sunt adaptate la cerinţele sintactice ale limbii ţintă. Rolul traducătorului în legătură cu un text a fost comparată cu cea a unui artist, de exemplu, un muzician sau actor, care interpretează o lucrare de artă. Traducerea, ca şi alte arte, implică inevitabil alegeri, şi alegerea implică interpretare. CUPRINS: Traduceri - Teorii - - Teoria occidentală a traducerilor - - Tradiţii mai puţin răspândite - - - Orientul Apropiat antic - - - Orient - - - Lumea islamică - Fidelitate versus transparenţă în traduceri - Echivalenţa în traduceri - Traducerea inversă - Traducători - - Traducători interpreţi - - - Notiţe folosite de traducătorii interpreţi - - Traducere umană sau traducere automată pe Internet? - - Traducerea asistată de calculator - Traducerea automată - Traducerea literară - - Traducerea poeziilor - - Traducerea textelor cântecelor - - Traducerea textelor religioase - Traducerea colaborativă - - Relaţia cu cloud computing - Nedeterminarea traducerilor - - Nedeterminarea referinţei - - Nedeterminarea holofrazică - - Observaţii generale - - Distincţie analitic-sintetică - Glosa interliniară - - Structura - - Punctuaţia Traducerea homofonică - Versurile cântecelor - Subtitrarea - - Crearea, livrarea şi afişarea de subtitrări - - Traducerea subtitrată - - - Subtitrarea Internaţionalizare şi localizare - Diferenţe în procesele de internaţionalizare şi localizare în traduceri - Localizarea - - Internaţionalizare, globalizare, localizare - - - Traducere versus localizare - - - Globalizarea versus localizare - - Etichete de limbă şi coduri - Localizarea site-urilor web - - Procesul - - Localizarea în zona de administrare - - Afacerea localizării site-ului - Localizarea jocurilor - - Sarcini şi provocări - - Valori lingvistice - - Tipuri de text şi formate de fişiere - - - Manual - - - Ambalaj - - - Fişier ajutător (readme) - - - Site-ul oficial - - - Dialog pentru dublaj - - - Dialog pentru subtitrare - - - Interfaţa utilizator - - - Arta grafică cu cuvinte - Localizarea socială - - Obiective - - - Localizarea comercială şi necomercială - Pseudolocalizarea - - Procesul de localizare - - Pseudolocalizarea în Microsoft Windows - - Procesul de pseudolocalizare la Microsoft - - Instrumente de pseudolocalizare pentru alte platforme Traduceri asistate de calculator - Aplicaţii - Concepte în traducerea asistată pe calculator - - Software de memorare a traducerii - - Software de limbaj ale motoarelor de căutare - - Software de gestionare a terminologiei - - Software de aliniere - - Traducere automată interactivă - - Traducere colaborativă - Software pentru traducerea asistată pe calculator - - Software - - Formate de fişiere suportate - - SO - - Licenţa - - GlobalSight - - gtranslator - - Lokalize - - MemSource - - MetaTexis - - OmegaT - - Open Language Tools - - Poedit - - Pootle - - SDL Trados - - TM-database - - Virtaal - - Wordfast PRO - - XTM Cloud - Traduceri în/din limba română cu Miscrosoft Word Traducerea automată - Abordări în traducerea automată - - Traduceri automate pe bază de reguli - - - Traduceri automate pe bază de transfer - - - Traduceri automate interlinguale - - - Traduceri automate pe bază de dicţionar - - Traducere automată statistică - - Traducere automată pe bază de exemple - - Traducere automată hibridă Baze de date - Terminologia Interactivă pentru Europa - - Eurodicautom - Google Translator Toolkit - BabelNet - - Statistica BabelNet - - Aplicaţii Dicţionare - Dicţionare bilingve - - Istoria - - Utilizare - - Formate - - Distribuţia - - Dicţionare multilingve - Provocări în domeniul dicţionarelor bilingve - Cărţi de fraze (Ghiduri de conversaţie) - - Structura - - De notat Legea nr. 178/1997 Ghidul UE - Întâi reflectaţi, apoi redactaţi - - Cine va citi documentul? - - Care este rezultatul urmărit? - - Ce trebuie să includă documentul dumneavoastră? - Cititorul are întâietate - - Stil direct şi interesant - Organizaţi documentul - - La început - - Pe parcursul redactării - SOS: Scurt, la obiect şi simplu - - Scurt, la obiect… - - ... şi simplu - - Un stil simplu şi neîncărcat înseamnă, de asemenea: - Fiţi logici – structuraţi-vă frazele - Evitaţi substantivele inutile – formele verbale sunt mai dinamice - Fiţi concreţi, evitaţi abstractizările - Optaţi pentru diateza adecvată - - Acolo unde este necesar, precizaţi agentul - Evitaţi „prietenii falşi”, jargonul, acronimele şi siglele - - Evitaţi „prietenii falşi” - - Evitaţi sau explicaţi jargonul - - Fiţi atenţi la acronime şi sigle - - Înainte de final, revizuiţi şi verificaţi - - Aveţi nevoie de ajutor? Citate Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing. (shrink)

Some philosophers oppose recent arguments for the Knowledge Norm of Assertion by claiming that assertion, being an act much like any other, will be subject to norms governing acts generally, such as those articulated by Grice for the purpose of successful, cooperative endeavours. But in fact, Grice is a traitor to their cause; or rather, they are his dissenters, not his disciples. Drawing on Grice's unpublished papers, I show that he thought of asserting as a special linguistic act in need (...) of its own norm, and he tied his maxim of Quality to knowledge. I also develop a simple Gricean-inspired argument showing that the Quality maxim is not dependent on the Cooperative Principle. If it is not thus dependent, then the Cooperative Principle cannot be the explanation of, or source of normativity for, the Quality maxim. Thus, leveraging the insights informing the maxim of Quality actually provides the resources for a distinctive positive case that knowledge is the constitutive norm of assertion. (shrink)

The problem of evil is the most prominent argument against the existence of God. Skeptical theists contend that it is not a good argument. Their reasons for this contention vary widely, involving such notions as CORNEA, epistemic appearances, 'gratuitous' evils, 'levering' evidence, and the representativeness of goods. We aim to dispel some confusions about these notions, in particular by clarifying their roles within a probabilistic epistemology. In addition, we develop new responses to the problem of evil from both the phenomenal (...) conception of evidence and the knowledge-first view of evidence. (shrink)

Recent empirical work appears to suggest that the moral intuitions of professional philosophers are just as vulnerable to distorting psychological factors as are those of ordinary people. This paper assesses these recent tests of the ‘expertise defense’ of philosophical intuition. I argue that the use of familiar cases and principles constitutes a methodological problem. Since these items are familiar to philosophers, but not ordinary people, the two subject groups do not confront identical cognitive tasks. Reflection on this point shows that (...) these findings do not threaten philosophical expertise—though we can draw lessons for more effective empirical tests. (shrink)

This paper introduces new logical systems which axiomatize a formal representation of inconsistency (here taken to be equivalent to contradictoriness) in classical logic. We start from an intuitive semantical account of inconsistent data, fixing some basic requirements, and provide two distinct sound and complete axiomatics for such semantics, LFI1 and LFI2, as well as their first-order extensions, LFI1* and LFI2*, depending on which additional requirements are considered. These formal systems are examples of what we dub Logics of Formal Inconsistency (LFI) (...) and form part of a much larger family of similar logics. We also show that there are translations from classical and paraconsistent first-order logics into LFI1* and LFI2*, and back. Hence, despite their status as subsystems of classical logic, LFI1* and LFI2* can codify any classical or paraconsistent reasoning. (shrink)

This article explores a concept of artistic transgression I call aesthetic disobedience that runs parallel to the political concept of civil disobedience. Acts of civil disobedience break some law in order to publicly draw attention to and recommend the reform of a conflict between the commitments of a legal system and some shared commitments of a community. Likewise, acts of aesthetic disobedience break some entrenched artworld norm in order to publicly draw attention to and recommend the reform of a conflict (...) between artworld commitments and some shared commitments of a community. Considering artistic transgressions under the concept of aesthetic disobedience highlights often-overlooked features of modern artworld practices. Most significantly, it draws attention to the deliberative participation of a wide variety of citizens of the artworld, including not just artists and performers but also members of audiences, in the transformation of the rules and boundaries of the artworld itself. (shrink)

My contribution to this Symposium focuses on the links between sexuality and reproduction from the evolutionary point of view.' The relation between women's sexuality and reproduction is particularly importantb ecause of a vital intersectionb etweenp olitics and biology feminists have noticed, for more than a century, that women's identity is often defined in terms of her reproductive capacity. More recently, in the second wave of the feminist movement in the United States, debates about women'si dentityh ave explicitlyi ncludeds exuality;m uch (...) feminist argument in the late 1960's and early 1970's involved an attempt to separate out an autonomous female sexuality from women's reproductive functions. It is especially relevant, then, to examine biological arguments, particularlye volutionarya rgumentst, o see what they say about whether and how women's sexuality is related to reproduction. We shall find that many evolutionarya rgumentss eem to supportt he direct linkingo f female sexualitya nd reproductionY. et I will argue that this supporti s not well-groundedI. n fact, I think evolutionarye xplanationso f female sexuality exemplify how social beliefs and social agendas can influence very basic biological explanations of fundamental physiological processes. In this paper, I shall spend some time spelling out a few examples in which assumptions about the close link between reproduction and sexuality yield misleading results, then I shall conclude with a discussion of the consequences of this case study for issues in the philosophy of science. (shrink)

Hope, in its propositional construction "I hope that p," is compatible with a stated chance for the speaker that not-p. On fallibilist construals of knowledge, knowledge is compatible with a chance of being wrong, such that one can know that p even though there is an epistemic chance for one that not-p. But self-ascriptions of propositional hope that p seem to be incompatible, in some sense, with self-ascriptions of knowing whether p. Data from conjoining hope self-ascription with outright assertions, with (...) first- and third-person knowledge ascriptions, and with factive predicates suggest a problem: when combined with a plausible principle on the rationality of hope, they suggest that fallibilism is false. By contrast, the infallibilist about knowledge can straightforwardly explain why knowledge would be incompatible with hope, and can offer a simple and unified explanation of all the linguistic data introduced here. This suggests that fallibilists bear an explanatory burden which has been hitherto overlooked. (shrink)

When looking at a scene, observers feel that they see its entire structure in great detail and can immediately notice any changes in it. However, when brief blank fields are placed between alternating displays of an original and a modified scene, a striking failure of perception is induced: identification of changes becomes extremely difficult, even when changes are large and made repeatedly. Identification is much faster when a verbal cue is provided, showing that poor visibility is not the cause of (...) this difficulty. Identification is also faster for objects mentioned in brief verbal descriptions of the scene. These results support the idea that observers never form a complete, detailed representation of their surroundings. In addition, results also indicate that attention is required to perceive change, and that in the absence of localized motion signals it is guided on the basis of high-level interest. (shrink)

In this chapter, we first introduce the idea that emotions are evaluations. Next, we explore two approaches attempting to account for this idea in terms of attitudes that are alleged to become emotional when taking evaluative contents. According to the first approach, emotions are evaluative judgments. According to the second, emotions are perceptual experiences of evaluative properties. We explain why this theory remains unsatisfactory insofar as it shares with the evaluative judgement theory the idea that emotions are evaluations in virtue (...) of their contents. We then outline an alternative � the attitudinal theory of emotions. It parts with current theorizing about the emotions in elucidating the fact that emotions are evaluations not in terms of what they represent, but in terms of the attitude subjects take towards what they represent. We explore what sorts of attitudes emotions are and claim that they are felt bodily attitudes. (shrink)

It seems natural to choose whether to have a child by reflecting on what it would be like to actually have a child. I argue that this natural approach fails. If you choose to become a parent, and your choice is based on projections about what you think it would be like for you to have a child, your choice is not rational. If you choose to remain childless, and your choice is based upon projections about what you think it (...) would be like for you to have a child, your choice is not rational. This suggests we should reject our ordinary conception of how to make this life-changing decision, and raises general questions about how to rationally approach important life choices. (shrink)

Expert testimony figures in recent debates over how best to understand the norm of assertion and the domain-specific epistemic expectations placed on testifiers. Cases of experts asserting with only isolated second-hand knowledge (Lackey 2011, 2013) have been used to shed light on whether knowledge is sufficient for epistemically permissible assertion. I argue that relying on such cases of expert testimony introduces several problems concerning how we understand expert knowledge, and the sharing of such knowledge through testimony. Refinements are needed to (...) clarify exactly what principles are being tested by such cases; but once refined, such cases raise more questions than they answer. (shrink)

This is an 18,500 word bibliography of philosophical scholarship on Beauty which was published online in the Oxford Bibliographies Online. The entry includes an Introduction of 800 words, 21 x 400-word sub-themes and 168 annotated references. INTRODUCTION Philosophical interest in beauty began with the earliest recorded philosophers. Beauty was deemed to be an essential ingredient in a good life and so what it was, where it was to be found and how it was to be included in a life were (...) prime considerations. The way beauty has been conceived has been influenced by an author’s other philosophical commitments, metaphysical, epistemological and ethical and such commitments reflect the historical and cultural position of the author. For example, beauty is a manifestation of the divine on earth to which we respond with love and adoration; beauty is a harmony of the soul which we achieve through cultivating feeling in a rational and tempered way; beauty is an idea raised in us by certain objective features of the world; beauty is a sentiment which can nonetheless be cultivated to be appropriate to its object; beauty is the object of a judgment by which we exercise the social, comparative and inter-subjective elements of cognition and so on. Such views on beauty not only reveal underlying philosophical commitments but also reflect positive contributions to understanding the nature of value and the relation of mind and world. One way to distinguish between beauty theories is according to the conception of the human being that they assume or imply, for example, where they fall on the continuum from determinism to free will, ungrounded notions of compatibilism notwithstanding. For example, theories at the latter end might carve out a sense of genuine innovation and creativity in human endeavours while at the other end of the spectrum authors may conceive of beauty as an environmental trigger for consumption, procreation or preservation in the interests of the individual. Treating beauty experiences as in some respect intentional, characterises beauty theory prior to the twentieth century and since, mainly in historically inspired writing on beauty. On the other hand, treating beauty as affect or sensation has always had its representatives and is most visible today in evolutionary inspired accounts of beauty (though not all evolutionary accounts fit this classification). Beauty theory falls under some combination of metaphysics, epistemology, meta-ethics, aesthetics and psychology. While in the twentieth century beauty was more likely to be conceived as an evaluative concept for art, recent philosophical interest in beauty can again be seen to exercise arguments pertaining to metaphysics, epistemology, meta-ethics, philosophy of meaning and language in addition to philosophy of art and environmental aesthetics. (shrink)

In men and women sexual arousal culminates in orgasm, with female orgasm solely from sexual intercourse often regarded as a unique feature of human sexuality. However, orgasm from sexual intercourse occurs more reliably in men than in women, likely reflecting the different types of physical stimulation men and women require for orgasm. In men, orgasms are under strong selective pressure as orgasms are coupled with ejaculation and thus contribute to male reproductive success. By contrast, women's orgasms in intercourse are highly (...) variable and are under little selective pressure as they are not a reproductive necessity. The proximal mechanisms producing variability in women's orgasms are little understood. In 1924 Marie Bonaparte proposed that a shorter distance between a woman's clitoris and her urethral meatus (CUMD) increased her likelihood of experiencing orgasm in intercourse. She based this on her published data that were never statistically analyzed. In 1940 Landis and colleagues published similar data suggesting the same relationship, but these data too were never fully analyzed. We analyzed raw data from these two studies and found that both demonstrate a strong inverse relationship between CUMD and orgasm during intercourse. Unresolved is whether this increased likelihood of orgasm with shorter CUMD reflects increased penile–clitoral contact during sexual intercourse or increased penile stimulation of internal aspects of the clitoris. CUMD likely reflects prenatal androgen exposure, with higher androgen levels producing larger distances. Thus these results suggest that women exposed to lower levels of prenatal androgens are more likely to experience orgasm during sexual intercourse. . (shrink)

Chest pain is the pain felt in the chest by infants, children and adolescents. In most cases the pain is not associated with the heart. It is mainly recognized by the observance or report of pain by the infant, child or adolescent by reports of distress by parents or care givers. Chest pain is not unusual in children. Lots of children are seen in ambulatory clinics, emergency rooms and hospitals and cardiology clinics. Usually there is a benign cause for the (...) pain for utmost children. Certain patients have conditions that are serious and perhaps life-threatening. Chest pain in pediatric patients needs careful physical examination and a detailed history that would point to the possibility of a serious cause. Researches of pediatric chest pain are scarce. It has been difficult to create evidence-based guidelines for evaluation. In this paper we propose an expert system to help doctors and parents, and care giver in diagnosing chest pain in infants and children. This expert System is design and implemented in SL5 Object language. (shrink)

The ways in which we exercise intentional agency are varied. I take the domain of intentional agency to include all that we intentionally do versus what merely happens to us. So the scope of our intentional agency is not limited to intentional action. One can also exercise some intentional agency in omitting to act and, importantly, in producing the intentional outcome of an intentional action. So, for instance, when an agent is dieting, there is an exercise of agency both with (...) respect to the agent’s actions and omissions that constitute her dieting behavior and in achieving the intended outcome of losing weight. In our mental lives we exercise intentional agency both in performing mental actions and when we intentionally produce certain outcomes at which our mental actions are aimed. The nature and scope of our intentional agency in our mental lives with respect to controlling the acquisition of mental states such as belief, desire, and intention is a topic that is of interest in its own right. In this essay, I will focus solely on our control over coming to believe. Understanding what sort of control we have our beliefs has far-reaching implications. For instance, theorizing about self-deception and wishful thinking is aided by theorizing about what if any intentional agency we can exercise with respect to acquiring beliefs. Another often mentioned concern that motivates thinking about doxastic agency comes from religion (when conversion requires a change of belief). We also hold persons morally and epistemically responsible for beliefs they have or fail to have. Finally, some deontological theories of epistemic justification require that agents be able to exercise a robust form of doxastic control. Fruitful work on any of these problems requires that we have an account of our intentional agency in acquiring beliefs. There are at least three loci of doxastic control. The first is over acquiring beliefs. The second is over maintaining beliefs. The third is over how we use our beliefs. I am chiefly concerned with the first locus of doxastic control in this essay, but I will say something about the second locus along the way. Also, I will only consider one way we might exercise control over acquiring beliefs. Specifically, I will present an argument against direct doxastic voluntarism (DDV). By “DDV” I mean to refer to the thesis that it is conceptually possible for agents to consciously exercise the same sort of direct voluntary control over coming to acquire a doxastic attitude—such as belief, suspension of belief, and disbelief—that they exercise over uncontroversial basic actions. If DDV is correct, then coming to believe can be a basic action-type. DDV, or something very close to it, was Bernard Williams’ target in his 1973 paper, “Deciding to Believe.” Williams’s argument is widely regarded as having been a failure. But I think that Williams was on to something in his paper. Hence, in this paper, while I do not attempt to resurrect Williams’s argument, I develop and defend a revised argument for a thesis that is quite close to Williams’s. I will proceed as follows. First, I will discuss Bernard Williams’ (1973) failed attempt at showing that DDV is conceptually impossible. This will be followed by a discussion of some constraints on our belief-forming activities. I will then clarify my target a bit more than Williams does in his original paper. Finally, I will present my own argument against the conceptual possibility of DDV. (shrink)

The probabilities a Bayesian agent assigns to a set of events typically change with time, for instance when the agent updates them in the light of new data. In this paper we address the question of how an agent's probabilities at different times are constrained by Dutch-book coherence. We review and attempt to clarify the argument that, although an agent is not forced by coherence to use the usual Bayesian conditioning rule to update his probabilities, coherence does require the agent's (...) probabilities to satisfy van Fraassen's [1984] reflection principle (which entails a related constraint pointed out by Goldstein [1983]). We then exhibit the specialized assumption needed to recover Bayesian conditioning from an analogous reflection-style consideration. Bringing the argument to the context of quantum measurement theory, we show that "quantum decoherence" can be understood in purely personalist terms---quantum decoherence (as supposed in a von Neumann chain) is not a physical process at all, but an application of the reflection principle. From this point of view, the decoherence theory of Zeh, Zurek, and others as a story of quantum measurement has the plot turned exactly backward. (shrink)

Five aspects of visual change detection are reviewed. The first concerns the concept of change itself, in particular the ways it differs from the related notions of motion and difference. The second involves the various methodological approaches that have been developed to study change detection; it is shown that under a variety of conditions observers are often unable to see large changes directly in their field of view. Next, it is argued that this “change blindness” indicates that focused attention is (...) needed to detect change, and that this can help map out the nature of visual attention. The fourth aspect concerns how these results affect our understanding of visual perception—for example, the implication that a sparse, dynamic representation underlies much of our visual experience. Finally, a brief discussion is presented concerning the limits to our current understanding of change detection. (shrink)